In lumea de celofan trebuie sa inchizi ochii si sa respiri pe fiecare frecventa…Tu mi-ai canta serenade la toba imbracat in ursulet? Fireste ca nu! Dar oare ai face-o daca ai sti ca asa vei descoperi cat de mult insemn sau nu insemn pentru tine? Ai inota prin mari imaginare, ai strabate orasele de hartie, ai trece prin pericole oribile numai ca sa ajungi la mine? Dar daca ai visa noaptea ca trebuie sa te dezici de influenta-mi nenorocita? Tu, in schimb, imi dai o casca veche de biciclist obosit legata cu tot felul de fire si vrei sa ajungi sa te conectezi cu ea la realitatea mea. Si iti iese! Invat si eu sa dau timpul inapoi cu ajutorul unei masinarii stupide care arata ca un brick game. Mi-ai descusut inima, ti-am atins sufletul. Inorogul copilariei mele zburda acum pe propriile lui patru copite. Mi se fierb ingredientele de vis. Oare visul meu ajunge la visul tau? Mi-e teama ca mai mult te detest decat te iubesc... Imi fac drum peste ocean la bordul unei corabii pe care cresc copaci, exclud ce nu te include...vreau la tine la etaj! De ce nu imi dai voie? Unde a pierit posibilitatea unui eveniment catastrofal si frumos? Iminenta afectiunii? Stii sa tremuri? Nu de frig... Ma iubesti sau ma visezi?
Michel Gondry isi continua superb reveria inceputa in Eternal Sunshine of the Spotless Mind cu pelicula La Science des Reves (en. The Science of Sleep). Filmul confirma si infirma tot ce am spus mai sus. Iar pana la urma, merita vazut pentru Gael Garcia Bernal si Charlotte Gainsbourg. Se prea potriveste cu starile noastre destrabalate, cu fericirea noastra nefericita si cu multumirea falsa pe care o invocam ori de cate ori ne lungim intr-o conversatie.
find out more about
La Science des Reves on IMdb here [
+]
[via Bogdana]
interesant blogul! am gasit foarte utile multe informatii pe care le publici. keep up! looks great!