De cand o ard mai mereu pe jos (a se citi nu mai am masina) am (re)inceput sa intru in contact cu feeling-ul si pulsul societatii/orasului: Vad oameni (noi), miros iarna, ma uda ploile, ma biciuiesc vanturile, amortesc prin statii, aud tot felul de discutii, examinez indivizi si tipologii, imi imaginez povesti, am invatat mai bine ce autobuze si tramvaie duc unde, descopar scurtaturi neimaginate pana acum, am inceput sa tolerez imbulzeala si mirosurile, am o mai buna perceptie asupra timpului, imi tocesc mai mult talpa la tenisi, descopar noi magazine si buticuri care s-au deschis, fac miscare, citesc in treacat presa de la tarabe, folosesc din nou manusile si caciula, ma scol mai devreme, alerg din cand in cand (tot dupa mijloace de transport), fac mai multe poze si filmulete cu mobilul, nu ma mai stresez pentru locuri de parcare, nu mai dau bani pe spalat masina, benzina, air fresh-nere, etc, cunosc mai multe numere de taxi ca deobicei, imi las haina la garderoba la club, sunt tras in piept din nou de taximetristi, POT SA BEAU ALCOOL, mi-am restrans activitatile de iesire in oras seara, folosesc din ce in ce mai des fraza "ma lasi si pe mine in drum?" sau "vezi ca intarzii putin ca sunt pe jos...", dau bani la cersetori (mai bine decat la spalatorii de parbrize), imi cumpar din nou covrigi si merdenele de "la colt", trebuie sa plec spre casa inainte de ora 10.30 ca sa pot prinde transportul in comun si multe alte minunatii... In loc de concluzie, las poza de mai jos sa spuna totul... ps: poza este intitulata "eu ASTEPTAND..." Labels: # Other, #Urban Culture |
WoOZ88 The best blog you have!