`Vineri seara merg sa dansez. Ma imbrac frumos is merg sa vad cum se danseaza-n Bucuresti, ma sarut chick-on-chick ca Elena Ceausescu, privesc pantofii fetelor si ce ascund ele sub paiul din care trag zgomotos. Sau bland. Sambata seara nu ies. Sunt cuminte si curata pentru slujba de duminica dimineata de la Biserica Stavropoleos unde ajung pe jos, cu stomacul gol. Seara mananc bine si luni ma trezesc tot in Bucuresti, desi, l-as schimba oricand cu Londra (sau cu aproape orice capitala europeana civilizata). Bucurestiul nu mai e o poveste de dragoste.`