Fauteuils d'orchestre, in regia lui Danièle Thompson ( care a mai regizat si `Belphegor, Phantom of the Louvre`, cu Sophie Marceau si Décalage Horaire) este filmul care va reprezenta Franta la a 78-a editie a premiilor Oscar de pe 25 Februarie. Pe scurt: O actrita apreciata, care viseaza un cinema intimist, un pianist exceptional care vrea sa cante in fata unui public ignorant si naiv, un colectionar care isi vinde intr-o seara opera de-o viata si o tanara provinciala care isi incearca norocul la Paris. Toate aceste personaje isi incruciseaza drumurile intr-o seara la Cafe de Theatres, unde vin sa-si aline nevrozele in fata unei cafele tari. Fauteuils d'orchestre are o poveste complicata. Jessica (Cécile de France) vine la Paris si se angajeaza chelnerita la o cafenea de pe Avenue Montaigne, frecventata de vedete ale show-biz-ului, pentru ca se afla (foarte inspirat pentru chimia scenariului) intre un teatru, o galerie de arta si o sala de concerte. Aici se strang Catherine (Lemercier), o actrita frustrata ca joaca intr-un soap opera incasand onorarii care si ei i se par indecente, un pianist superbooké, dupa cum zic francezii (Albert Dupontel), apasat de greutatea unui program prea incarcat pus la cale pe ani de zile inainte de sotia sa (Morante), un colectionar (Brasseur) care vrea sa scape de toata enorma lui colectie de opere inestimabile (printre care si Sarutul lui Brancusi), spre nemultumirea fiului sau (Christopher Thompson), care vede totul ca pe o criza a varstei a treia, un alt indiciu fiind si amanta suspect de tanara a batranului.
Personaje multe, actiunea se petrece in minunatul Paris, un scenariu bine-construit, un film de feeling, amuzant si de-o potriva intrigant. Poate un box-office buster de tipul Amelie. Who knows... Labels: #Cinema + TV, #Urban Culture |